Primele 9 indicii care ne arata daca un pavaj a fost montat corect

1. Pavajul are linearitate in montaj?

Primul indiciu care ne arata daca s-a efectuat o lucrare de calitate la executia unui pavaj este linearitatea. Aceasta inseamna ca pavajul nu trebuie sa aiba denivelari sau sa prezinte asa-numite „valuri” pe zona de suprafata.

De cele mai multe ori, beneficiarii lucrarilor de pavare se confrunta cu urmatoarea situatie: la receptia lucrarii, pavajul arata aspectuos si linear, insa pe masura ce este supus traficului, acesta se „valureste”. Initial, denivelarile sunt abia sesizabile, insa cu timpul ele se accentueaza.

Aceasta inseamna ca, la respectiva lucrare, nu a fost executat corect stratul suport. Aici, pot fi identificate doua cauze.

a.   Problema care apare cel mai des tine de grosimea necorespunzatoare a acestui strat suport. Astfel, este bine sa retinem:
– la o alee pietonala, stratul suport trebuie sa fie deminim 10-15 cm;
– la un carosabil, stratul suport va avea o dimensiune intre 20 si 40 de cm, in functie de traficul la care va fi supus:  trafic usor: 20-25 cm / trafic greu: 50-70 cm

b.  A doua „hiba” a stratului suport, care creeaza in timp denivelari, tine de calitatea materialelor. Sunt situatii in care, din dorinta de a scoate un pret mai bun per total lucrare, unele firme adauga pamant in compozitia acestui strat suport, ceea ce afecteaza in timp calitatea pavajului.
De preferat este ca materia prima pentru stratul suport sa fie un amestec de:
– balast, fara pamant – numai sorturi si piatra;
– piatra sparta;
– piatra concasata (la drumuri, aceasta este cea mai buna, intrucat are rezistenta cea mai mare in timp).

Ar mai fi de adaugat si alte cerinte referitoare la stratul suport:
– este necesara o buna pregatire a terenuluiinainte de asternerea stratului suport (trebuie sapat si eliminat stratul vegetal, apoi este necesara indepartarea radacinilor);
– pentru ca suprafata pavajului sa fie nedeformabila in timp, este necesar ca acest strat suport sa fie foarte bine compactat.

In cazul in care sunt diferente de nivel mari se pot folosi ca materiale de umplutura sub stratul suport  argile, pamanturi stabilizate cu balast, betoane concasate cu dimensiune 0-31 mm, foarte bine compactate.
Nu folositi pentru aceste umpluturi materiale provenite din demolari de constructii sau din excavatii la alte constructii (consultati un inginer constructor).

2. Baltile!

Daca mergem pe strada si intalnim un pavaj care are balti pe el, atunci ar fi bine sa stim ca acesta este un viciu de montaj. O regula esentiala pentru firmele care tin la aspectul calitatii spune ca „niciodata sa nu balteasca apa pe pavaj”.
Cum se controleaza acest aspect? Prin directionarea apelor pluviale. Pavajul montat corect va avea o panta de minim 1%, care va directiona apa catre rigole, guri de scurgere sau catre un teren neacoperit.

3. Aspectul uniform al pavelelor

Atunci cand evalueaza un pavaj, un ochi de specialist se uita la structura lui. Este important sa fie foarte compact, sa nu aiba gauri sau stirbituri si sa fie omogen.

In plus, avand si un rol estetic prin natura lor, pavelele arata bine daca formeaza un tot unitar, adica daca au acelasi aspect (nu unele mai poroase si altele mai lucioase) si o culoare uniforma (desigur, cu exceptia celor care sunt facute special in degrade…).

4. Colturile!

Acesta este un „secret” care se dezvaluie in timp… Pe masura ce sunt utilizate, la unele pavaje apare un fenomen nedorit: fisurarea marginilor exterioare.
Explicatia nu este deloc complicata si poate fi intuita si de un beneficiar nespecializat in domeniu: pe masura ce stratul suport de dedesubt cedeaza, colturile se rup. Acesta nu reprezinta un defect al produsului, ciun defect al fundatiei, respectiv al modului de montaj. Asadar, atentie, pot fi pavele de foarte buna calitate, dar montajul sa fie gresit executat, si atunci va veti intalni cu acest viciu.

5. Avem de-a face cu un pavaj de „unica folosinta”?

Atunci cand „reteta” producatorului de pavele nu este optima si se folosesc materiale necorespunzatoare, dupa o iarna se vad deja primele semne ale deteriorarii pavajului.
Multi utilizatori observa ca, la inghet-dezghet, pavelele incep sa se faramiteze si ajung la concluzia ca au achizitionat un pavaj de „unica folosinta”, care dupa prima iarna s-a stricat.

Pentru a evita o asemenea situatie, este bine sa va informati cu privire la modul in care sunt produse pavelele si ce anume contin.Producatorii care se respecta folosesc:
– nisipuri si sorturi de calitate, bine spalate, fara impuritati;
– o cantitate corespunzatoare de ciment, pentru a rezulta un beton de calitate;
– aditivi speciali pentru beton.

Este BINE DE STIUT ca exista doua metode de fabricare a pavajului:
      – vibropresare (compactarea betonului se face prin indesare si vibrare) – proces realizat cu ajutorul linilor tehnologice automatizate, in dublu strat;
       – vibrate (compactarea se face numai prin vibrare) – proces ce presupune turnarea betonului in matrite si vibrare.
Recomandam pavajul vibropresat dublu strat.

6. Rosturile

Cum bine stim, dupa montarea pavajului, are loc operatiunea de umplere a rosturilor cu nisip uscat, tocmai pentru a nu aparea fenomene precum miscarea pavelelor, ciocnirea pavelelor, ruperea marginilor sau deformarea.
La o lucrare de calitate, rosturile trebuie umplute TOTAL cu nisip, pana la partea de sus a pavelelor. Acest lucru confera stabilitate pavajului, avand garantia ca va ramane fix si nu va aluneca stanga-dreapta.

7. Grosimea pavajului

Unii clienti orientati spre obtinerea celui mai mic pret posibil, isi pun problema sa aleaga exact modelul de pavele care este mai ieftin, de regula cel cu grosime mai mica.
Insa fac acest lucru in necunostinta de cauza, pentru ca nealegerea grosimii corespunzatoare duce la ruperea pavelelor si la sfaramitarea lor.

Astfel, retinem ca:
– pentru un trotuar pietonal se utilizeaza pavaje de 4-5 cm grosime;
– pentru un trafic carosabil usor, de maxim 7 tone, se recomanda pavele de 5-6 cm grosime;
– pentru un trafic carosabil mediu si greu (peste 7,5 tone), este necesara o grosime de 8-10 cm.

Totodata, in zonele in care exista un trafic constant greu (cum sunt benzinariile sau zonele de depozitare), stratul de baza este bine sa fie executat din beton, peste care se monteaza pavele. Aceasta este solutia care confera cea mai mare rezistentain timppentru un pavaj in astfel de zone.

8. Zonele cu panta

Daca pavajul este montat pe o suprafata cu panta foarte mare, precipitatiile pot sa spele nisipul dintre rosturi si de sub ele, si, drept urmare, pavajul poate sa „fuga la vale”.
De aceea, intr-o rampa, este recomandat montajul pe un strat de mortar, de ciment, si rostuirea pavelelor cu nisip amestecat cu ciment.

9. Culoarea

De cele mai multe ori, pavelele sunt frumos colorate la inceput, dupa care, odata cu trecerea timpului, devin spalacite sau chiar isi pierd complet culoarea initiala, devenind din verde, de exemplu, gri.

Desigur, fenomenul uzurii nu poate fi complet oprit, mai ales cand vine vorba de suprafete cu trafic zilnic, insa nu ar fi rau sa intrebam producatorul ce fel de pigmenti foloseste in procesul de fabricatie.
La acest moment, se intalnesc pe piata firme care folosesc coloranti produsi in China, dar sunt si firme care isi procura colorantii de la producatori din Danemarca, de exemplu.

In plus, acestia din urma mai prezinta un avantaj: sunt rezistenti la UV, ceea ce inseamna ca expunerea la soare nu va determina decolorarea pavajului intr-un timp foarte scurt (la pigmentii obisnuiti, sunt suficiente numai cateva luni de expunere la soare pentru ca pavelele sa capete o culoare stearsa).

Sursa