Stiati ca un roman are patent pentru betonul armat cu fibre de otel?

Ti s-a parut interesant? Spune mai departe:

Armarea cu fibre a materialelor casante are o vechime milenara. Caramizile nearse au fost armate cu paie sau cu par de animale pentru a evita fisurarea si micsorarea rezistentei dupa aparitia unei fisuri. Extrapolarea s-a realizat de la argila la ciment. Betonul armat cu fibre de otel are o istorie de peste un secol, elementele de constructii cu forme diferite sau realizarea din acest material avand o rezistenta marita si o buna lucrabilitate.

Stiati ca un roman are patent pentru betonul armat cu fibre de otel1Se mentioneaza ca primul patent se refera la elemente din beton armat cu fibre, dateaza din 1874 si a fost realizat in California (SUA) de A. Berard, care a incercat sa fortifice betonul prin adaugarea unor resturi de otel inegale.
In 1918, in Franta H. Alfsen, a anticipat o imbunatatire a rezistentei betonului la intindere, prin adaugarea de fibre mai lungi din otel, lemn si alte materiale. La aceste elemente s-a evidentiat influenta suprafetei fibrei asupra comportarii la interfata, fibra-matrice, ca de exemplu indoirile fibrelor, sau prin utilizarea de geometrii diferite.
In 1927 in California, G. C. Martin breveteaza realizarea de conducte din beton armat cu fibre de otel (fig. 1).
In lucrarile inginerului roman Gogu Constantinescu, din 1943 in Anglia si 1945 in SUA se detaliaza noul material, betonul armat cu fibre de otel, in conceptul utilizarii actuale.

Stiati ca un roman are patent pentru betonul armat cu fibre de otel2Studiile inginerului roman contin informatii asupra modului de distributie a fisurilor si marirea capacitatii de preluare a eforturilor (fig. 2).
Gogu Constantinescu a fost primul care a folosit betonul armat in constructia cladirilor din Romania – printre cladirile construite de acesta: Cazinoul din Constanta, Castelul de apa de la Peris, podurile de peste raul Siret de la Adjud, Racatau, Roman, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athenee Palace, Marea Moschee din Constanta (Moscheea Carol I).

A promovat utilizarea betonului armat. Era o sarcina grea deoarece metoda daduse rezultate dezastruoase in alte parti ale Europei, cum ar fi podul “Celestial Globe” de la Expozitia Universala din Paris din 1900 si hotelul “Black Bear” din Basle din 1903. A construit primul pod de beton armat cu traverse drepte din România, 1906, a consolidat cupola Palatului Parlamentului (care suferise deplasari si fisurari), a realizat cupola minaretului Moscheii din Constanta etc., cu toata opozitia fostului sau profesor, marele Anghel Saligny. Aceste lucrari dainuie si astazi.

Stiati ca un roman are patent pentru betonul armat cu fibre de otel3Dupa anul 1954 au aparut noi patente in SUA, Franta si Germania. Utilizarea pe scara larga a acestui material a fost limitata de costurile ridicate, dar in special de dezvoltarea betonului armat obisnuit.
Pana la inceputul anilor ‘60 se observa o dezvoltare incerta a acestui material, marcata de utilizari de mica importanta.
In continuare se poate evidentia o etapa de dezvoltare ascendenta. In paralel cu formularea principiilor teoretice, s-a dezvoltat un domeniu larg de utilizare a betonul armat cu fibre de otel.
La inceputul anilor ‘70 s-a extins cercetarea pe plan international. Mentionam cercetarile din Germania de la Universitatea Ruhr din Bochum, in realizarea betonului armat cu fibre de otel, utilizat la peretii interiori ai metroului. S-au studiat proprietatile mecanice, tehnologice ale materialului si tehnologii de fabricatie ale betonului torcretat.
In 1972 s-a realizat o utilizare practica a acestui material la lucrarile de consolidare a tunelului din Idaho – SUA.
In perioada 1974-1976 s-au realizat cercetari sistematice in Germania, la Institutul pentru Constructii Ingineresti de la Universtatea Ruhr din Bochum, cu privire la utilizarea betonului torcretat cu fibre de otel, la constructiile miniere din muntii Alpi.
In 1989 se utilizeaza cu succes acest material la constructia unui tunel de metrou (de 100 metri) in Bielefeld – Germania.

PROMO